Pentru ca nu am bani! Asta era răspunsul pe care îl dădeam pana acum brokerilor care ma apelau. Şi pot sa spun ca sunt un om solicitat din acest punct de vedere. Ma suna oameni de la tot felul de de societăţi de brokeraj, ba ca sa investesc în nu ştiu ce companie petroliera care a descoperit un mare zăcământ, de parcă ar fi descoperit america, ba să investesc în aur pentru ca preţul este în creştere şi va atinge 2200 dolari uncia până la sfârşitul anului, ba să investesc pe forex, s.a.m.d. Toți îmi spun cât de mulţi bani pot să câştig şi cât de bine o sa fie.
Dar ei nu ştiu că eu nu vreau sa câştig mulţi bani. De fapt nu aş vrea bani deloc, dar deocamdata trăim într-o lume în care ai nevoie de bani pentru a putea accesa bunurile si serviciile necesare. Aşa că nu vreau să câştig mulţi bani ci doar atât cât îmi trebuie pentru moment. Nu am încredere în sistemul monetar şi nu am de gând să alimentez acest sistem cu surplusul produs de mine. Prefer ca acel surplus să îl distribui altfel, prefer mai degraba să "investesc" în oameni.
În opinia mea, recesiunea la nivel mondial se va adânci. Incontestabil vor exista în permamenţă oportunităţi de câştig, pentru cei avizi de speculaţii. Dar acolo unde speculanţii câştigă, alţi oameni pierd, iar cel mai adesea pierderile acestea sunt suportate de omul de rând care o duce din ce în ce mai rău. Speculaţiile bursiere nu fac decât să accentueze recesiunea economică şi să provoace şi mai multe dezechilibre. Iar eu nu vreau sa fiu părtaş la aşa ceva.
Plus de asta nu îmi plac banii. Atât de mult s-a pervertit lumea, încât oamenii nu mai fac nimic dacă nu iese bani. Majoritatea iniţiativelor private sau publice au ca obiectiv obţinerea de profit, acumularea de capital. Oamenii nu mai fac lucruri pentru că este nevoie de ele ci le fac pentru ca iese banul. Deja nu mai contează dacă activitatea X răspunde unei nevoi autentice. Dacă eşti în stare sa manipulezi piaţa astfel încât produsul să se vândă atunci ai o afacere. Chit că în secunda 2 produsul respectiv ajunge la gunoi, sau mai rau într-o gură de canal sau într-un râu. Ce mai contează? Important este să iasă banul.
Nici medicina nu se mai poate face fără bani. Unde este compasiunea faţă de semenii aflaţi în suferinţă? Văd mereu campanii de strângere de fonduri pentru oameni bolnavi care trebuie să facă operaţii de sute de mii de euro sau chiar milioane. Şi mă tot întreb de ce costă atât de mult?
Risipim 90% din resurse şi muncim de 10 ori mai mult decât ar fi necesar, doar pentru că ne raportăm în permanenţă la bani. Culmea este că majoritatea oamenilor nici măcar nu pot răspunde la întrebarea: "ce sunt banii"? Unii nici măcar nu mai ştiu de ce vor bani sau de ce vor diverse lucruri. Pur şi simplu le vor, chiar dacă nu au nevoie de ele. Şi uite aşa lumea se duce de râpă.
Uite de-aia nu vreau să investesc pe pieţele financiare. E adevărat că nici nu am bani, dar brokerii nu ma cred. Probabil că în baza lor de date figurez cu o avere colosala. Aşa că de azi m-am decis să schimb placa. M-am decis să le vorbesc despre shareconomy, iar dacă voi fi prea ocupat, să îi trimit pur şi simplu sa-mi citească blogul. Aşa că aş face bine dacă aş scrie mai des pe aici.
Salut, Doru! Da, ai face foarte bine sa scrii muuuuuult mai des. Ma ajuta si pe mine, ca-i pot trimite pe multi care ma obosesc pentru ca nu pricep, sa citeasca blogul tau si sa-mi salvez eu ceva neuroni. Ma ajuta si sa imi reconsolidez opiniile, descoperindu-le si la tine si ma ajuta si sa descopar idei sau nuante noi. Da-i inainte ca n-o faci degeaba!
RăspundețiȘtergereBuna, bine ai venit pe aici. Ma bucur ca te ajuta. Chiar ma straduiesc sa scriu mai des pe aici. Dar tipic mie, sunt impartit intre mai multe proiecte, plus ca ma rasfat si imi fac mereu timp pentru mine, asa ca uneori aman activitati mai complexe, cum ar fi sa filosofez despre diverse teme de genul acesta. Nu de alta, dar chiar e o treaba serioasa si n-as vrea sa lansez idei nerumegate.
RăspundețiȘtergereIn alta oridine de idei, chiar am verificat de curiozitate cursul aurului. Se pare ca a scazut pana pe la 1600, de la 1900 cat era la inceputul lunii septembrie, cam cand m-a sunat brokerul respectiv. Pai daca aveam bani si ma luam dupa el, nu pierdeam eu bani?
Cred ca e nevoie sa scriu un articol si despre aur, despre Aurul Nebunilor, dar pana atunci as vrea sa scriu despre altceva, pentru ca am copt bine o idee despre Hotie.
Dumneavoastra ati citit vreo carte de Robert Toru Kiyosaki, Donald J. Trump sau Warren Buffet? probabil ca nu... oportunitatile de imbogatire sunt peste tot in jurul nostru...problema suntem noi insine...nu capitalismul nu statul nu companiile...mentalitatea noastra inapoiata si conservatoare...viitorul va apartine corporatiilor pana la urma notiunea de stat suveran probabil ca nu va mai exista...
RăspundețiȘtergereSalut "Anonim"! Probabil ca nu vei mai intra pe aici si nici nu vei mai citi raspunsul, dar vor intra destui altii incat merita sa raspund.
RăspundețiȘtergereCandva demult eram si eu interesat de afaceri, de bani si chiar de tranzactiile pe pietele financiare. Da, candva demult am citit si eu 3 carti scrise de Robert Kiyosaki. Dar de atunci si pana acum lucrurile s-au mai schimbat si am inteles ca totul este in van. Spui ca "viitorul va apartine corporatiilor"? Dar prezentul cui apartine? Trecutul cui a apartinut? Hai sa iti spun o povestioara scurta:
Era odata un iaz plin cu pesti. In acel iaz traiau fel de fel de pesti, unii mai rapizi, altii mai lenti, unii erau rapitori si se hraneau cu alti pesti, ceilalti se hraneau cu alge, larve si alte vietati mici. Rapitorii au devenit foarte eficient si in scurt timp au mancat toti ceilalti pesti, crescand tot mai mari. Acum rapitorii se confruntau cu doua probleme:
1) dificultatea procurarii hranei, pentru ca toti ceilalti pesti erau rapitori, deci cel putin la fel de rapace ca si ei
2) inmultirea pste masura a algelor, larvelor si altor vietati din iaz, ceea ce face sa intre mai putin alumina, sa fie apa mai murdara si asa mai departe.
Si rapitorii au continuat sa se manance intre ei, in apa aia mizerabila si puturoasa, in propria mizerie, inotand bezmetic catre oportunitati iluzorii de indestulare. Si uite asa, pe zi ce trece numarul pestilor din iaz a scazut si a tot scazut pana cand a mai ramas doar un singur peste. Cel mai mare si mai tare, cel mai puternic, cel mai destept, cel mai cpapabil vanator dintre toti pestii din iaz. El nemuritorul, cel mai cel, reusise sa ii manance pe toti ceilati pesti. Ce mai conta ca acuma iazul era un dezastru, el era victorios. Acum putea sa moara linistit... de foame, pentru ca nu ar mai avea ce manca.
Imagineaza-ti draga anonimule ca iazul cu pesti este de fapt planeta Pamant, iar pestii rapitori sunt corporatiile. Ce crezi ca se va intampla cu corporatiile? Dar cu planeta Pamant? Dar cu oamenii?